Bacara Gardens

 

Taxus baccata – tisa
Ordinul coliferalis
Familia taxaceae
Genul taxus

 Se prezinta sub forma de arbore cu tulpina dreapta care poate ajunge la 18 m inaltime cand se face inmultirea puietilor prin samanta si sub forma de tufa de 2-3 m cand se inmulteste prin butasi. Dintre conifere tisa are cresterea cea mai inceata. Longevitatea foarte mare. Se cunosc exemplare de 3000 de ani. Lemnul de tisa nu contine ca si frunzele, de altfel, canale rezinifere, ci numai alcaloidul taxina, care este toxic. Prefera ca areal de crestere formatiunile calcaroase, fiind pretentioasa fata de umiditatea si fertilitatea solului. Creste viguros in locuri umbrite, cerand si o ridicata umiditate atmosferica. Temperamentul tipic de umbra. Suporta umbrirea oricat de deasa. Lemnul este foarte valoros pentru mobilier fin. Este foarte des intalnita ca arbore ornamental prin parcuri si gradini. Se poate ajunge foarte usor in forme geometrice si artistice, fiind des folosita si pentru garduri vii.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Abies alba – bradul alb
Familia pinaceae
Genul abies
Arbore de talie mare putand ajunge la 65 m inaltime. Tulpina dreapta cilindrica cu ramuri regulat-verticilate. Frunzele aciculare au pe dos doua dungi albe de stomate care contin canalele rezinifere (rasina). Conurile sunt lungi de 10-20 cm, brun-rosietice. Longevitatea pana la 800 de ani. Lemnul albicios, cu duramen necolorat, moale, elastic, se despica usor. Se foloseste in foarte multe scopuri; constructii, lazi, lemn de rezonanta. Este specia cea mai pretentioasa dintre rasinoasele noastre fata de conditiile de mediu. Prefera o temperatura medie anuala de 5-6 grade Celsius in care temperaturile de iarna nu coboara sub -27 grade Celsius, iar vara nu depasesc 39 grade Celsius, iar umiditatea atmosferica se mentine la 70-75%. Gaseste conditii optime pe solurile brune de padure, foarte profunde, lutoase sau luto-nisipoase, slab-schelete, de compactitate moderata, reavene pana la jilave. Este o specie foarte putin pretentioasa la lumina.

Abies nordmanniana – brad de caucaz
Poate atinge inaltimi de 50 m. are un coronament bogat cu frunzis des si intunecat. Acele mari de o coloratie mai inchisa, pe fata de un verde inchis lucitor, iar pe dos cu doua dungi albicioase de stomate. Conurile de 10-15 cm, cilindrice, brune deschise. Poate creste intr-un climat montan aspru, dar si in regiuni joase. Are pretentii mari pentru umiditatea atmosferica, fiind sensibil la vanturile reci de iarna si la seceta.

 

Abies koreana
Caracteristicile generale sunt similare cu cele ale bradului alb, cu deosebire ca cele doua canale rezinifere de pe dosul frunzelor sunt foarte late, acoperind aproape in intregime partea dorsala a frunzei, dand o coloratie de ansamblu verde-argintiu.

Picea pungens glauca – molidul impungator argintiu
Genul picea
Ajunge la maturitate la inaltimea de 50 m. acele de 2-3 cm rigide, intepatoare, putin recurbate, inghesuite in jurul lujerului. Conurile mascule roz-violacee, nuantate cu galben, cele femele carmin. Este recomandat in principal ca arbore ornamental, mai ales varietatea glauca (argintiu).

 

Picea omorika – molidul sarbesc
Marime pana la 30 m, coroana piramidala ingusta ca o coloana de unde si denumirea de omorika data de sarbi, ceea ce in traducere inseamna zvelt. Acele comprimate ca la brad de 8-18 mm au doua dungi albe vizibile usor, ceea ce da nuanta verde – argintiu. Suporta bine tunderea, motiv pentru care se poate folosi la garduri vii.

 

Larix decidua
Genul larix
Atinge la maturitate 50 m. Singurul conifer care pierde frunzele iarna. Toamna frunzele se coloreaza in galben, dand un aspect foarte placut.

 

Pinus silvestris – pinul comun
Genul pinus
Atinge la maturitate 50 m inaltime. Coroana la inceput alungit-piramidala, apoi devine neregulata, turtita. Acele cate 2 de 3-7 cm, rigide, usor rasucite, dureaza 2-4 ani, dupa care cad lasand cicatrici proeminente. Specia creste foarte repede, chiar din tinerete. Longevitatea pana la 600 ani. Vegeteaza spontan sub forma insulara in lungul Carpatilor si in Apuseni, cantonat pe stancarii aride sau chiar pe locuri turboase. Este una din speciile cu cea mai larga adaptabilitate ecologica, vegetand in cele mai variate conditii de la 37 la 70 grade lat. nordica, pana la limita polara a padurii. Rezista bine la ger, arsita si seceta. In nordul arealului se mentine la temperaturi de -40 grade Celsius, multumindu-se cu un sezon de vegetatie scurt de numai 3 luni. Nu este pretentios fata de sol, putandu-se adapta de la nisipul diluvial pana la turbarii inalte. Pentru a realiza insa o crestere frumoasa prefera solurile nisipo-lutoase, afanate. Pe terenurile argiloase-compacte se dezvolta greu. Suporta atat terenurile uscate, cat si pe cele inmlastinite. Temperament de lumina. Este un excelent arbore ornamental.

Pinus mugo mugus – jneapan
Arbust de pana la 3 m, ramificat de la baza, formand o tufa cu tulpini taratoare si cu varfurile indreptate in sus. Crestere foarte inceata. Longevitatea 300 de ani. Creste cu deosebire in golurile alpine din muntii europei de mijloc si de sud, poate insa cobora si la altitudini mai joase, in turbarii. Prefera un climat rece, cu atmosfera umeda si o mare cantitate de precipitatii. Este insa rezistent si la seceta. Temperamentul de lumina. Poate fi folosit la fixarea coastelor izolate. In gradini are un rol ornamental imbatabil in stancarii artificiale.

Thuja occidentalis smaragd
Subfamilia thujoideae
Genul thuja
Forma columnar – conica, putand ajunge la maturitate la 4 m inaltime. Forma columnara este data de ramurile scurte si dese, caracteristice genurilor occidentale, fata de cele orientale care se dezvolta pe ramuri rare si lungi. Se intrebuinteaza in colturi de alei, rabate, in grupe de 3-5 bucati izolat in gazon, in aliniamente, garduri vii si pentru camuflat unele cladiri inestetice.

Thuja danica
Tipul globosa
Are crestere scunda globuloasa pana la 0,8 – 1 m inaltime maxima in anul 6-7 de vegetatie. Se poate cultiva in ghivece pentru ornarea holurilor si coridoarelor neincalzite.

Thuja plicata – thuja gigantica
Poate ajunge pana la 60 m inaltime si circa 3 m in diametru. Tulpina dreapta cilindrica. Coroana conica ascutita cu varful vertical, ramificatiile foarte dese. Prefera umiditate in sol si in atmosfera. Nu suporta seceta, asezandu-se natural pe vai cu soluri reavene si chiar umede. Temperament mai mult de umbra.

Thuja orientalis – biota orientala
La maturitate poate ajunge la 10 m inaltime. Tulpina se ramifica neregulat de la baza, ramurile sunt ascendente. Coroana deasa piramidala. Lujerii sunt subtiri si lungi, dand aspectul general lax al coroanei. Este putin pretentioasa fata de fertilitatea solului. Se dezvolta mai bine pe terenuri lutoase, rezistenta la seceta, nu rezista la ger. Toamna cand temperaturile incep sa scada se pregateste de iernat, accelerand concentratia de zaharuri si taninuri in frunze, ceea ce ii da un aspect brun inchis, asemanator ca aspect cu ramurile uscate. Primavara revin la culoarea verde intens. Se preteaza foarte bine la garduri vii, putandu-se tunde in forme geometrice.

Chamecyparis lawsoniana col. glauca
Familia cupressaceae
Marimea la maturitate pana la 60 m. Tulpina dreapta cu ramificatii in plan orizontal. Este destul de rezistent la ger. Vegeteaza bine in locuri umede si intunecate cu soluri fertile, nisipo-lutoase, reavene. Evita solurile uscate. Temperament de umbra, avand coroana deasa. Ca arbore ornamental se foloseste izolat pe peluze sau de-a lungul aleilor.

Juniperus stricta – ienupar
Arbust pana la 5 m la maturitate cu ramificatie deasa si varfurile indreptate in sus. Cultivat in regiuni joase poate sa ajunga un arbore masiv cu port piramidal destul de regulat. Creste incet. Este nepretentios la sol, rezista la seceta si la ger. Temperament mijlociu de lumina si umbra. Se recomanda pentru stancarii artificiale, colturi de rabate, aliniamente de alei.

Juniperus tamariscifolia – ienupar tarator
Se recomanda pentru covoare arbustiforme, datorita cresterii taratoare a ramurilor.

Thuja occidentalis brabant
Crestere columnara, ramuri in plan orizontal scurte, frunze dantelate, culoarea verde-galbui. Coroana mai putin deasa. Se preteaza bine pentru garduri vii, dar sunt foarte impunatoare ca exemplare izolate sau in grupuri de 3 in gazon.

f

Mahonia aquifolium
Genul Mahonia

Specie exotica sub forma de tufa deasa cu ramuri cenusii neghimpoase. In schimb frunzele pieloase, lucitoare, persistente au ghimpi pe margini. Florile galbene grupate in raceme erecte sunt foarte decorative. Infloreste in aprilie – mai. Fructele sunt bace, negre brumate, si se coc in septembrie. Pretinde soluri reavene, bogate in humus si umiditate atmosferica moderata. Uneori iarna la geruri excesive pierde o parte din frunzis. Se foloseste ca planta ornamentala, pentru margini de alei, pe taluze, la formarea boschetelor si in stancarii. Suporta bine tunderea.
a

Cotoneaster horizontalis – barcoace
Familia Rosaceae

Arbust cu ramuri orizontale, originar din China vestica, frunze mici de 0,5-1 cm, se coloreaza toamna in rosu – portocaliu, flori roz in luna mai – iunie, fructe rosii toamna. Este unul din arbustii des folositi la ornarea stancariilor.

 

e

Lonicera pileata
Arbust tufos cu ramuri semitaratoare cu frunze persistente. Se tunde usor in forme artistice sau constituie un covor acoperitor in stancarii.

d

Evonymus japonicus
Familia celastraceae

Este un arbust tufos, cu frunze persistente, flori albe, fructe rosii. Are varietati cu frunze marginate cu alb sau cu galben. Specie foarte decorativa prin ramurile taratoare care pot forma covoare vegetale inlocuind gazonul, in special in zonele umbrite. Plantat aproape de ziduri se catara pe ele. La fel si pe stancile din gradinile de piatra.

 

b

Hypericum calycinum

Arbust tarator cu frunze persistente verzi, flori mari galbene, foarte decorative in iunie – iulie. Nu este pretentios in ce priveste solul. Vegeteaza bine si in locuri umbrite, putand inlocui gazonul. Se preteaza foarte bine in pamantul putin dintre stancile gradinilor de piatra.

 

g

Yucca filamentosa – yucca
Familia liliaceae

Sub arbust scund cu frunze in rozete dese, lungi, inguste, verzi. Florile in panicule albe – verzui ce depasesc cu mult rozeta frunzelor. Vegeteaza bine in locuri insorite si pot fi folosite in partere in grupe de 3 sau 5 exemplare, in gradinile de piatra.

 

c

Iris germanica – stanjenel
Familia iridaceae

Cea mai raspandita specie originara din Europa. Are rizomi grosi, repenti, articulati. Tulpina florala inalta de 50 – 60 cm se ridica deasupra frunzelor in forma de sabie. Infloreste in aprilie – mai in diverse culori de la alb pana la albastru inchis. In stancarii se distinge prin coloritul frumos intre plante in general lipsite de flori spectaculoase.

 

Berberis Juliane

Familia Berberidaceae

Arbust tufos originar din China care poate creste pana la 2 m, cu frunze persistente, prevazute cu ghimpi, ce se coloreaza in rosu-aramiu toamna. Florile galbene in grupe pendente, in luna mai, fructe albastre-purpurii. Sufera uneori de ger. Se poate tunde usor in forme artistice, garduri vii paralelipipedice sau sfere in gazon. Face un contrast foarte frumos incadrat intre stanci, plantat in pamantul asezat intre ele, in stancariile artificiale.

d

Lonicera caprifolium – caprifoi
Genul lonicera
Arbust catarator. Florile de regula cate 6 in verticile florale, sesile, asezate la subtioara frunzelor, cu corola mare de 5-6 cm albe-galbui sau rosiatice, placut mirositoare. Infloreste abundent in mai-iunie. Rezista la ger. Creste bine pe soluri reavene, fertile, se poate folosi cu succes la mascarea gardurilor, a zidurilor si cladirilor inestetice.

e

Hedera helix – iedera
Familia araliaceae
Arbust agatator ce poate ajunge pana la 15 m lungime. Cand este lipsit de suport devine tarator. Tulpinile sau lujerii emit radacini adventive cu peri sugatori prin care se fixeaza de scoarta arborilor, stanci sau ziduri. Frunzele alterne persistente. Longevitate foarte mare peste 100 ani. Este o specie iubitoare de caldura, degera rar la temperaturi foarte scazute. Pretinde soluri fertile si umede. Rezista la fum si gaze. Temperament de umbra. Este foarte mult pretuita pentru capacitatea sa de a masca trunchiuri uscate de arbori, garduri, ziduri vechi, cladiri inestetice

f

Vitis quinquefolia – vita canadiana
Genul parthenocisus
Arbust catarator. Frunzele digitat compuse cu 5 foliole; toamna se coloreaza in rosu intens. Este foarte putin pretentioasa la conditiile de clima si sol. Este folosita cu succes la mascarea gardurilor, zidurilor vechi si cladirilor inestetice.

c

Clematis alba – clematita
Genul clematis
Arbust catarator cu flori albe de 8-20 cm diametru. Necesita suport pe care sa fie dirijata si ajustata anual

b

Campsis radicans – trambita
Genul tecoma
Arbust catarator avand ramuri lungi de peste 10 m, prevazute cu radacini adventive cu care se fixeaza pe ziduri. Tulpina poate atinge grosimi de peste 0,5 m. Frunzele opuse, imparipenat compuse cu 9-11 foliole. Florile cu o corola tubulara de 6-9 cm de culoare portocalie, grupate in buchete terminale. Rezista bine la seceta si ger si se arata foarte putin pretentioasa fata de sol. O excelenta decoratoare prin florile mari frumos colorate.

a

Akebia quinata
Arbust catarator originar din Japonia, cu lujeri verzi, frunze caduce, compuse din 5 foliole. Florile monoice in panicule mici purpurii, in aprilie – mai. Se comporta bine in locuri umbrite, bine adapostite. Este folosita la imbracarea zidurilor, pergolelor, stalpilor.

Wisteria sinensis – glicina
Genul wistaria


k

Tilia platyphyllos – tei cu frunza argintie.
Genul tilia
Specie indigena. Tulpina poate ajunge pana la 40 m. frunze mari de 6-12 cm, pe verso cu perisori albiciosi. Flori mari, puternic mirositoare. Lemnul moale se foloseste in principal in industria fabricarii chibriturilor. Este pretentios la sol, nu creste pe terenuri inundabile sau pe cele compacte. Tratament de semi-umbra. Apreciat ca arbore melifer si ornamental, amplasandu-se in parcuri pe alei.

g

Populus tremula – plopul tremurator
Genul populus
Specie indigena. Marimea pana la 30 m si diametrul de 1,5 m. tulpina dreapta cilindrica. Scoarta cenusie-verzuie-albicioasa se pastreaza mult timp neteda, la batranete formandu-se un ritidom negricios. Frunzele de 3-8 cm au un petiol foarte lung, ceea ce face ca frunza sa tremure la orice adiere de vant. Creste foarte rapid. Lemnul se foloseste pentru fabricarea chibriturilor. Ii prieste un climat umed, racoros si este foarte rezistent la ger. Este putin pretentios fata de sol, dar nu-i plac solurile foarte sarace si uscate, precum nici cele mlastinoase. Temperament de lumina.

b

Aesculus hippocastanum – castan porcesc
Genul aesculus
Marimea pana la 30 m si diametrul de 1,5 m. frunze digitat compuse cu 5-7 foliole, asezate in varful unui petiol lung de 18 – 20 cm. florile ajung pana la 30 cm lungime, si sunt paniculate erecte, multiflore. Infloreste in mai. Specie putin pretentioasa fata de clima si sol. Suporta climatul secetos din zonele de campie si temperaturile scazute de pana la -30 grade Celsius. Se dezvolta bine pe terenuri reavene, permeabile, nisipo-lutoase. Ramane pitic pe terenuri prea uscate, compacte sau prea umede. Temperament de lumina. Are importanta putina ca specie forestiera. Este cultivat mai mult pentru ornament, in parcuri si strazi, pe alei.

c

Betula pendula – mesteacan
Familai bethulaceae
Specie indigena. Poate ajunge pana la 25 m inaltime. Tulpina zvelta, latita la baza, cu crestere de multe ori neregulata. Scoarta in tinerete este alba si neteda, se exfoliaza in fasii circulare. La  batranete formeaza mai ales in partile de jos un ritidom negricios. Coloana neregulata, cu ramuri numeroase si subtiri, cu lujeri pendenti, cu frunzis rar, transparent si luminos. Creste foarte repede la inceput. In al doilea an puietii ajung la peste 0,5 m inaltime. Longevitate redusa – 100 de ani -. Lemnul fin, moale, lucios, elastic, omogen. Il gasim de la ses pana la altitudini de 1500 m. Nepretentios fata de clima, rezista atat la geruri, cat si la calduri mari. Nu este pretentios fata de sol. Poate creste pe orice fel de teren, atat nisipoase si uscate, cat si pe coaste pietroase si pe soluri umede. Evita solurile prea calcaroase, argilele compacte si turbariile. Temperament de lumina. Lemnul se foloseste pentru mobila necojita de parcuri, chioscuri, paturi de arma, calapoade. Caroserii de carute. Foarte apreciat pentru furnir si in constructia avioanelor. Este un arbore foarte decorativ prin coaja si portul sau pitoresc.

i

Quercus rubra – stejarul rosu
Specie exotica de marimea I ajungand pana la 30 m inaltime. Frunze lungi 10-20 cm cu lobi adanciti pana la mijlocul jumatatii limbului. Toamna frunzele se coloreaza in rosu, lucru ce ii confera statutul de arbore ornamental. Longevitatea pana la 300 de ani. Lemnul se foloseste la mobilier, traverse, placaj, etc. Este foarte rezistent la ger, dar suporta greu secetele lungi. Vegeteaza bine in centre populate cu fum si gaze. Poate creste pe terenuri sarace. Cele mai indicate sunt solurile afanate, nisipo-lutoase, reavene, din luncile raurilor. Nu suporta apa stagnanta. Suporta relativ bine umbrirea.

e

Juglans regia – nucul comun
Familia jungladaceae
Specie subspontana sau chiar spontana. Poate ajunge pana la 30 m inaltime si peste 1 m in diametru. Inradacinarea puternic pivotanta care il recomanda pentru plantatii privind stabilizarea terenurilor alunecatoare. Fructele de calitate inferioara pentru consum. Longevitatea 300-400 ani. Lemnul are calitati deosebite care il plaseaza in fruntea celorlanti arbori. Prezinta un duramen larg de culoare cenusie-roscata inchis, este fin, tare, trainic, flexibil, se lustruieste frumos, fiind prin excelenta lemn pentru mobilier fin. Este o specie foarte pretentioasa fata de caldura, neputand suporta geruri prea mari care il fac sa-i degere lujerii anuali. Se dezvolta bine intr-un areal cu climat mai dulce, cerand soluri profunde, usoare, reavene, drenate si fertile. Vegeteaza slab pe soluri prea compacte, umede sau prea uscate, poate creste bine si in lunci.

a

Acer platanoides – paltinul de camp
Familia aceraceae
Genul acer
Specie indigena, putand ajunge pana la 25 m inaltime. Frunze de 9-18 cm in diametru, penta, palmat, lobate si petiolul de 8-10 cm. Toamna frunzele se coloreaza in galben. Longevitatea 200 de ani. Lemnul este omogen, greu, cu o stralucire matasoasa. Poate fi folosit pentru fabricarea furnirului, mobilei, instrumentelor muzicale, avioane, etc. Pretinde un climat mai calduros, dar rezista bine la geruri. Vegeteaza bine pe soluri cu o oarecare fertilitate naturala. Este mult folosit ca arbore decorativ in parcuri si pe margini de sosele.

f

Magnolia kobus
Familia magnoliaceae
Genul magnolia
Specie exotica. Marime pana la 12 m. Frunze de 6-10 cm. Florile mari de 10 cm cu 3 sepale verzi – brune si 6-9 petale albe cu o dunga roz-violet la baza. Infloreste abundent inainte de infrunzire. Cultivat in locuri deschise sufera de gerurile excesive de iarna. Este un excelent arbore ornamental.

d

Crategus monogyna – paducel
Arbust sau arbore pana la 8 m inaltime. Tulpina neregulata. Coroana rara pendenta, ajungand de multe ori pana la nivelul solului. Frunze de 3-7 cm. Florile grupate in corimbe erecte. Infloreste in mai. Excelente plante melifere. Fructe rosii de 7-10 mm, bune pentru ceai medicinal privind bolile de inima. Nu este pretentios la sol si clima. Se acomodeaza usor in orice conditii, preferand totusi pante insorite. Rezista chiar si pe soluri compacte si uscate. Pretentios fata de lumina. Un foarte frumos arbust ornamental.

h

Prunus avium – cires paduret
Subfamilia prunoideae
Genul prunus
Marimea pana la 25 m inaltime si diametru de 0,8 m. Tulpina dreapta, frunze mari 8-12 cm. Florile albe, infloreste in mai. Specie iubitoare de caldura, rezistenta la ger, pretentioasa fata de sol. Prefera soluri fertile, reavene, profunde. Lemnul sau este excelent pentru fabricarea unui mobilier fin. Este si un frumos arbore ornamental.

j

Robinia pseudoacacia – salcam alb, mai este denumit si acat in Transilvania.
Poate ajunge pana la 30 m inaltime si 80 cm diametru. Crestere foarte rapida, dar nu pe orice fel de sol. Pe solurile fertile in 30 de ani ajunge la 30 m inaltime. Florile hermafrodite albe, in ciorchini pendenti, sunt placut mirositoare. Contine nectar, datorita caruia sunt mult cautate de albine. Infloreste prin mai-iunie. Datorita cresterii rapide si infloririi timpurii se recomanda pentru infiintarea padurilor compacte de 300-400 ha, investitia fiind minima si cu o mare putere de raspuns in beneficii din partea crescatorilor de albine din zona.

Ailanthus altissima – fals otetar
Genul ailanthus

Specie exotica, arbore masiv cu frunze imparipenat compuse de pana la 70 cm lungime, care apar foarte tarziu, prin luna mai. Florile poligame, galben – verzui in panicule de 15 – 20 cm.Crestere foarte rapida. Lemnul inferior calitativ nu prezinta interes pentru prelucrare. Este foarte putin pretentios fata de sol. Prefera insa solurile fertile, afanate, reavene. Are temperamentul de lumina. Bun pentru fixarea coastelor surpatoare.

o

Philadelphus coronarius – iasomie
Tufa deasa pana la 3 m inaltime. Flori mari albe, foarte mirositoare. Infloreste in iunie. Este rezistent la ger si este putin pretentios fata de sol. Suporta umbrirea, dar infloreste mai putin in astfel de cazuri. Datorita florilor delicate, mirositoare se poate folosi ca arbust de liziera, gard viu, la margini de peluze sau izolat in gazon.

g

Deutzia gracilis
Arbust tufos care creste pana la 2 m. florile de circa 2 cm, albe sau roz, in panicule erecte de 6-12 cm lungime, in luna mai – iunie.

s

Physocarpus opulifolius – taula
Marimea pana la 4 m cu frunze mari si flori albe. Se preteaza pentru gard viu sau izolat in gazon.

a

Buddleia davidii
Inaltimea pana la 3 m, tufos. Flori mici, mov-albastrui sau violet inchis, in panicule erecte, lungi pana la 30 cm, placut mirositoare, din iunie pana in septembrie.

x

Tamarix tetrandra – catina rosie
Arbust inalt pana la 3 m cu port erect, frunze verzi, flori roz deschis sau mov deschis, pe lujeri din anul precedent in luna mai. Este foarte putin pretentios fata de sol. Merge bine pe terenurile nisipoase de la malul marii. Se foloseste pentru mascarea gardurilor in boschete sau izolat pe peluze.

e

Cornus alba sibirica – corn alb
Foarte elegant prin coloritul frunzelor care este verde pal, tivit cu alb pe marginea frunzei. Inaltimea 2,5 m.

d

Cornus sangvinea – sanger
Pana la 4 m inaltime. Lastari rosii, flori albe, frunzele se coloreaza in rosu toamna.

i

Hortensia Hidrangea – hortensie
Tufa ramificata inalta de pana la 1,5 m. florile in inflorescente mari globuloase, alb-roz. Prefera terenuri jilave si usor umbrite.

w

Symphoricarpus amethyst
Familia caprifoliaceae
Arbust tufos pana la 1,5 m cu flori mici roz in spice terminale in luna iunie. Fructele globuloase roz-mov persista multa vreme pe ramuri, constituind principalul element decorativ. Se foloseste pentru garduri vii, marginea boschetelor si in grupe pe peluze.

j

Itea virginica
Arbust tufos inalt de pana la 2,5 m. flori albe sub forma de amenti lungi de pana la 12 cm. Frunzele se coloreaza in rosu toamna. Se pune bine in valoare in gazon ca grup izolat.

t

Spireea bumalda
Tufa inalta de pana la 60 cm, cu flori roz in corimbe compuse in iulie-august. Toamna frunzele devin aramii. Se preteaza pe margini de alei.

v

Spireea salicifolia
Ajunge la 2 m. flori mici, roz, in panicule multiflore, terminale, erecte.

u

Spireea vanhouttei
Specie hibrida de pana la 2 m, foarte ornamentala prin multitudinea de flori albe, grupate in umbele, in mai-iunie. Rezista la ger si nu este pretentioasa la sol. Gard viu sau grupuri izolate, sunt cele mai frecvente intrebuintari.

k

Kerria japonica
Arbust cu tulpini taratoare la baza, in rest erecte, cu ramuri verzi, flori galbene batute in luna mai-iunie.

r

Prunus triloba – prun japonez
Unul dintre cei mai frumosi reprezentati ai genului. Talie de 2 m, ramuri subtiri, lungi, acoperite primavara inainte de infrunzire de flori roz batute. La plantele care au depasit varsta de 2 ani se va face in fiecare primavara o toaletare a lemnului batran in sensul ca se reteaza cu foarfeca de la nivelul solului. Asta inseamna reintinerirea tufei si o inflorire mai abundenta. Se va avea in vedere de asemenea ca temperaturi de sub -22 grade Celsius pot dauna plantei prin degerarea unei parti de lemn. In astfel de situatii se poate interveni cu materiale de protectie asezate in jurul tufei, dar numai pentru perioada de frig maxim.

cc

Weigela florida
Familia caprifoliaceae
Arbust pana la 2 m inaltime, originar din china de nord, cu frunze eliptice de 5-10 cm lungime, flori roz in cime axilare, pe lujerii din anul precedent, in mai-iunie, uneori pana in septembrie. La temperaturi mai mici de -25 grade Celsius sufera de ger. Folosita frecvent in crearea boschetelor si grupelor din apropierea locuintelor carora le da o nota vesela prin florile abundente.

l

Laburnum anagyroides – salcam galben
Familia leguminosae
Arbust pana la 4 m inaltime, cu ramuri verzi, frunze trifoliate si flori galbene in raceme pendente, lungi pana la 30 cm. este foarte putin pretentios fata de sol si rezista la ger si seceta.

f

Cotinus coggygria – scumpie
Genul cotinus
Arbust pana la 5 m inaltime, formand tufa cu numeroase tulpini, dar cu frunzis destul de rar. Flori poligame foarte mici dispuse in panicule terminale, mari de 10 – 20 cm. inflorirea dureaza din mai pana in iunie. Spre sfarsitul verii paniculele devin violacee si intreaga inflorescenta ia un aspect foarte decorativ. Este un arbust de climat mediteranean, rezistent la seceta, poate suporta geruri de -30 grade Celsius. Suporta umbrirea. Scumpia este apreciata ca arbust decorativ pentru frumusetea paniculelor mari, transparente, precum si pentru forma, dar mai  ales culoarea rosie – aprinsa a frunzelor toamna.

bb

Viburnum opulus
Arbust inalt pana la 4 m cu port erect, frunze verzi trilobate ce se coloreaza toamna in rosu-aramiu. Flori albe in cime terminale in luna mai, fructe rosii mici, persistente pe ramuri pana tarziu. Este putin pretentios fata de sol, totusi in locuri reavene vegeteaza mai bine.

z

Viburnum fragrans
Arbust pana la 2,5 m inaltime. Flori albe-roz grupate in ciorchine. Infloreste primavara foarte devreme. Rezista la ger si seceta. Se planteaza izolat sau in grupuri.

b

Caragana arborescens – salcam galben
Familia leguminosae
Arbust de talie mare originar din Siberia si Manchuria cu ramuri groase aproape erecte. Flori galbene fasciculate pe toata lungimea ramurii in luna mai. Este foarte rezistent la seceta si ger.

aa

Viburnum rhytidophyllum
Familia caprifoliaceae
Originar din China. Arbust de 3-4 m inaltime cu ramuri viguroase. Frunze ovat alungite lanciolate, verzi lucioase pe partea superioara, galbene sau cenusii pe cea inferioara, persistente. Florile albe dispuse in cime terminale. Infloreste primavara timpuriu. Prefera semiumbra, solul fertil luto-nisipos si o umiditate moderata. Rezista la ger si poluare.

n

Magnolia soulangeana
Familia magnoliaceae
Arbust 3-4 m inaltime, cu frunze invers ovate pubescente, caduce. Flori albe-mov cu sau fara miros, in forma de cupa, erecte de 12-14 cm diametru. Infloreste primavara inaintea infrunzirii. Prefera locuri deschise, insorite cu sol fertil si o umiditate moderata. Nu suporta gerul prelungit si seceta. Este un hibrid intre Magnolia denudata si Magnolia liliflora.

m

Magnolia liliflora betty
Hibrid asemanator cu precedentul, dar floarea are o culoare mov-inchis.

p

Physocarpus diabolo
Familia rosaceae
Arbust de 3-4 m inaltime, cu scoarta tulpinilor rosiatica. Frunze bordo-inchis, alterne, petiolate, rotund-ovate, lobi dublu dintati cu varf ascutit. Flori la inceput roz pal, apoi albe, dispuse terminal in corimbe. Infloreste primavara. Fructe rosii cu seminte galbene.

q

Potentila fruticosa
Planta perena sub forma de tufa cu inaltime de pana la 1 m, flori galbene in mod obisnuit. Merge pe margini de alei, si rabate. Se pot tunde ramurile batrane in fiecare an.

h

Hippophae rhamnoides – catina
Arbust tufos ce poate ajunge pana la 6 m inaltime. Lujerii anuali de culoare deschisa acoperiti cu peri solzosi cenusii argintii. Ramurile laterale cu lujeri puternic spinosi. Mugurii sunt floriferi, mici, sferici. Frunzele alterne sunt de 1-6 cm, au pe dos peri argintii, ceea ce ii confera aspectul placut de planta ornamentala. Nu livram decat ca planta ornamentala.

c

Caryopteris clandonensis
Inaltimea 0,8-1 m. Florile sunt albastre deschis. Frunzele sunt verzi marmorate cu galben. Are miros placut de camfor.

y

Rosa floribunda
Flori mici, multe pe un lujer, ramuri pendente spre taratoare (se recomanda suport). Inflorire bogata si indelungata. Se preteaza pentru covoare inflorite in stancarii sau garduri vii pe suport.

Forsythia suspensa
Genul forsythia

Arbust exotic cu flori mari galbene, cu nuante aurii. Infloreste foarte devreme primavara inaintea infrunzirii. Este unul din arbustii cei mai decorativi de la inceputul primaverii. Se tunde foarte usor, obtinand forme artistice. Se poate folosi si pentru infiintarea de garduri vii.

d

Carpinus betulus – carpen
Genul Carpinus


Poate ajunge pana la 25 m inaltime si diametru de 0,6 m. Tulpina creste neregulat, stramba si cioturoasa. Lujerii subtiri, zvelti la inceput, catifelat pubescenti, mai tarziu verde-brun lucitori.

Frunzele ovat – eliptice de 5 – 10 cm lungime. Lastareste foarte puternic si pana la varste inaintate, caracter ce il face apt pentru infiintarea de garduri vii. Rezista bine la geruri, dar mai putin la seceta. Este relativ pretentios fata de fertilitatea si umiditatea solului, preferand terenuri profunde, afanate si reavene. Suporta destul de bine umbrirea. Se preteaza foarte bine la garduri vii, pretandu-se la tundere repetata cu lastarire abundenta. Necesita tundere anuala.
e

Chaenomeles japonica – gutui japonez
Genul Chaenomeles


Arbust pana la 2 m inaltime. Tulpini numeroase, divergente sau curbate. Lujeri spinosi, bruni-cenusii-verziu. Frunze alterne de 3-5 cm. Florile, cate 3, rosii-caramizii, de 3 cm, cu cinci petale. Este rezistent la seceta si suporta bine gerurile de iarna, putin pretentios fata de sol. Temperament de lumina.
Ca gard viu se recomanda la margine de alei largi, in spatele gardurilor de la strada casei, despartitori de proprietatile vecine.
Are un atu in plus ca este foarte ornamental prin florile rosii abundente si prin fructele galbene care raman pe ramuri pana la venirea zapezii.

h

Ligustrum vulgare – lemn cainesc
Genul ligustrum


Poate ajunge pana la 4 m inaltime. Tulpina se ramifica de la baza. Ramurile sunt drepte, divergente, flexibile. Frunzele de 3-6 cm lungime sunt persistente in timpul iernilor blande. Florile sunt albe si au un miros neplacut. Nu sufera de ger si seceta, insa suporta umbrirea. Se foloseste cu mare eficacitate la garduri vii tunse in forme geometrice, margini de trotuare, pentru dublarea gardurilor din plase de sarma, etc.

g

Hibiscus Syriacus – zamosita
Familia Malvaceae
Genul hibiscus
Ajunge la 3 m inaltime. Tulpina ramificata de la baza, formand o tufa stransa. Frunzele alterne ovate sau rombic ovate de 5-12 cm, trilobate. Florile de 6-10 cm de diferite culori: albe, albastre, violet, etc. Rezista bine la seceta si ger, putin pretentios fata de sol, putand vegeta chiar si pe nisipuri marine. Temperament de lumina.
Apreciat ca arbust ornamental cu tufa inalta in gazon, grup de 3 la colturi derabate, gard viu pe margini de alei pietonale. Se poate tunde sub forma geometrica regulata sau poate creste liber.

c

Buxus sempervirens – cimisir
Familia Buxaceae
Genul buxus
Poate ajunge la inaltimea de 5 m. tulpina foarte ramificata formand o coroana cu frunzis des. Frunzele persistente, opuse, mici de 1-3 cm, pieloase, ovate, verzi intunecat. Cresterea extrem de inceata. Longevitate mare. Foarte rezistent la seceta si ger, suporta bine fumul si praful din centrele industriale. Nu este pretentios la conditiile de sol. Este o specie care suporta cel mai inalt grad de umbrire. Ca planta de ornament poate fi plasata ca exemplar inalt in gazon, ca bordura si gard viu cu diferite grade de tundere, geometric sau artistic, suportand foarte bine tunderea.

f

Evonymus kiautschovicus
Genul evonymus
Marimea pana la 2 m ca tufa foarte bogata. Frunzele de 3-6 cm ovate, lucioase, pieloase, persistente, au petiol scurt. Lastareste foarte puternic. Creste relativ incet in primii 2 ani. Rezista bine la ger. Prefera locuri umbrite cu umiditate suficienta in sol. Este una din plantele rare care contin cauciuc natural. Se poate plasa ca planta ornamentala grupat in scuare, pe margini de alei, stancarii artificiale sau ca gard viu vesnic verde in locuri vizibile.

b

Berberis vulgaris – dracila
Genul berberis
Marimea pana la 2 m. tulpina tufoasa cu lujeri muchiati, galbui sau rosii, prevazuti cu spini trifurcati. Florile mici galbene in raceme pendente apar prin mai si sunt puternic mirositoare. Fructele, bace mici, de 8-12 mm, rosii, raman pe tufa pana primavara, fiind foarte decorative. Nu este pretentioasa la sol. Poate participa la infiintarea unui gard viu eficace in apararea gradinii de invazia pisicilor, cainilor si chiar a oamenilor, avand spini foarte ascutiti.
In plus frunzele care inspre toamna se ingalbenesc si apoi se inrosesc si fructele rosii, multe, care raman pe ramuri, sub zapezile iernii, dau o nota estetica distincta.

a

Berberis thunbergii atropurpurea

Genul berberis

Similar cu cel dinainte, diferit prin faptul ca are frunzele rosii-bordo tot timpul anului.

Amorpha fruticosa - Salcam mic

Poate ajunge la maturitate la inaltimea de 5 m. tulpina se desface de la baza in mai multe ramuri lungi, formand o coroana rara. Frunzele imparipenat compuse pana la 30 cm lungime cu 10-20 foliole alungit-eliptice. Infloreste la sfarsitul lunii mai. Florile sunt grupate in spice dese terminale de 10-15 cm lungime de culoare albastru purpuriu, foarte cautate de albine. Este un arbust putin pretentios. Rezista bine la seceta. Creste bine pe soluri usoare, nisipo-lutoase, nisipoase, reavene, evitand pe cele excesiv de umede. Vegeteaza chiar si pe saraturi. Temperamentul este de lumina. Se poate folosi cu succes la plantatii pentru fixarea terenurilor in panta, degradate, taluze de cale ferata si autostrazi si chiar pe terenuri saraturate. Ca gard viu in parcuri si gradini se recomanda pentru cazuri in care se urmareste delimitarea de proprietati, mascarea de cladiri sau obiective inestetice, avand in vedere inaltimea relativ mare la care ajunge in timp scurt.

 

Copyright © 2011, designed by Alpha Studio Design provided by Free Website Templates.